joi, 26 august 2010

Eu şi reţelele Ning

..-'\_..~ decor ~.._/'-..

~
Da, am avut o perioadă de prezenţă activă în Reţelele Ning.
Acestea mi-au oferit GURA DE AER necesară continuităţii.
Acea reţea ... de Speranţă, (dar în care eu însumi, nu altcineva, prin ridicarea trufaşă a ştachetei ... mai mult am lipsit), a fost printre primele care M-AU SUSŢINUT ... s-a numit "Dieu ou Rien". "S-a numit", pentru că am înţeles ... că "s-a mutat".
Acolo, după ce am fost ajutat, în special de o doamnă ... deodată, din cauza altei doamne, am devenit persoană NEDORITĂ. Punct.
Eu nu am putut să insist, deoarece nu doresc să deranjez pe nimeni ... dacă NU sunt dorit !
Nu contează, felul eronat, în care am fost prezentat, PE ASCUNS ... celorlalţi ! Aceşti ... ceilalţi, poate vor învăţa că atunci când JUDECI în absenţa celui vizat, luându-te după afirmaţiile ... unui Binevoitor, fără să verifici, fără să întrebi în stânga şi în dreapta, fără să întrebi măcar pe cel incriminat, ei bine, poate vor fi învăţat între timp că acest lucru se numeşte: BÂRFĂ ! În cel mai fericit caz.
Eu ... nu pot decât SĂ IERT, dar mai ales ... SĂ CER IERTARE, dacă aceste fraze de mai sus sunt o plăsmuire personală, sunt un coşmar de-al meu, sunt NEADEVĂRATE !
Pentru că şi eu am fost înşelat, la rândul meu, prin tot felul de tertipuri ... "virtuale".
Eu ... înclin totuşi să cred ... CĂ AM FOST ... TARE RĂU înşelat !
Pentru care, încă o dată: ... ÎMI CER IERTARE !
~
Din acea ZONĂ, a reţelelor Ning, la un moment dat am intrat, scurtă vreme, pe o pagină Ning !
O perioadă, şi aici ... m-am simţit minunat şi am dorit să am ceva de spus din suflet. Influenţa nefastă, însă, a ajuns degrabă şi aici. Aş putea să reproduc toată firava mea "producţie", însă, mă voi mulţumi să prezint parţial, un răspuns dat unui mesaj primit. Voi elimina ... lamentarea ! Dar voi menţiona mesajul primit, deoarece, acum, la revizuire, mi-am dat seama de SUPERFICIALITATEA mea ... din acel moment.
~

Singurătatea omului

Să-ţi faci puţini prieteni. Din tine nu ieşi.
Căci prea des falsitatea credinţa ne-o înfrânge.
Când ţi se-ntinde-o mână, ‘nainte de-a o strânge,
Gândeşte-te că poate te va lovi-ntr-o zi.

Să nu-ţi dezvălui taina din suflet celor răi.
Nădejdile, – ascunse să-ţi stea de lumea toată.
În zâmbet să te ferici de toţi semenii tăi,
Nebunilor nu spune durerea niciodată.

O, tânăr fără prieteni mai vechi de două zile,
Nu te-ngriji de Cerul cu-naltele-i feştile!
Puţinul să-ţi ajungă, şi zăvorât în tine,
Tăcut contemplă jocul umanelor destine.

Pe cei curaţi la suflet şi luminaţi la minte
Neîncetat să-i cauţi. Şi fugi de tonţi şi răi.
Dacă-ţi va da otravă un înţelept, s-o bei -
Şi-aruncă antidotul, un prost de ţi-l întinde.

Renume de-ai să capeţi, hulit vei fi de vulg.
Dar dacă te vei ţine departe de mulţime,
Uneltitor te-or crede. Cum, Doamne, să mă smulg,
Să nu mă ştie nimeni şi să nu ştiu de nime?

Mai toarnă-mi vinul roşu ca un obraz de fată.
Curatul sânge scoate-l din gâturi de ulcioare.
Căci, în afara cupe-i, Khayyām azi nu mai are
Măcar un singur prieten cu inima curată.

Cel care are pâine de astăzi până mâine
Şi-un strop de apă rece în ciobul său frumos,
De ce-ar sluji pe-un altul ce-i este mai prejos?
De ce să fie sclavul unui egal cu sine?

Când zările din suflet ni-s singura avere,
Păstrează-le în taină, ascundele-n tăcere.
Atât timp cât ţi-s limpezi şi văz, şi-auz, şi grai -
Nici ochi şi nici ureche, nici limbă să nu ai.

Nu ştie nimeni taina ascunsă sus sau jos.
Şi nici un ochi nu vede dincolo de cortină.
Străini suntem oriunde. Ni-i casa în ţărână.
Bea – şi termină-odată cu vorbe de prisos!

Târzii acum mi-s anii. lubirea pentru tine
Mi-a pus în mână cupa cu degetele-i fine.
Tu mi-ai ucis căinţa şi mintea îngereşte.
-Dar timpul, fără milă – şi roza desfrunzeşte…

Puţină apă şi puţină pâine
Şi ochii tăi în umbra parfumată.
N-a fost sultan mai fericit vreodată
Şi nici un cerşetor mai trist ca mine

Atâta duioşie la început. De ce?
Atâtea dulci alinturi şi-atâtea farmece
În ochi, în glas, în gesturi – apoi. De ce? Şi-acum
De ce sunt toate ură şi lacrimă şi fum?

Bătrân sunt, dar iubirea m-a prins iar în capcană.
Acum buzele tale îmi sunt şi vin şi cană.
Mi-ai umilit mândria şi biata raţiune,
Mi-ai sfâşiat vestmântul cusut de-nţelepciune.

Tu vezi doar aparenţe. Un văl ascunde firea.
Tu ştii de mult aceasta. Dar inima, firava,
Tot vrea să mai iubească. Căci ni s-a dat iubirea
Aşa cum unor plante le-a dat Allah otrava.

~
[ Desigur, poezia a fost trimisă ... drept mesaj. Fiind mesaj colectiv, deci public, dar nespecificat ... autorul, nici eu nu am ce specifica ! ]
~
Iată, parţial, comentariul meu = Mesaj de Răspuns ! :
:
Mesaje trimise Apr 24 :

Bună Ziua !
HRISTOS A ÎNVIAT !
Doamnei "..." !
~
Vă mulţumesc pentru că EXISTĂM !
~
Deoarece nu aţi precizat autorul, înseamnă că este a dumneavoastră ! (poezia !).

"Singurătatea omului

Să-ţi faci puţini prieteni. Din tine nu ieşi.
Căci prea des falsitatea credinţa ne-o înfrânge.
Când ţi se-ntinde-o mână, ‘nainte de-a o strânge,
Gândeşte-te că poate te va lovi-ntr-o zi."

Textul este cam lung !
Dacă am avea răbdare, în timp, ne-am desluşi Înţelesurile !
Eu am ales începutul poeziei : "Singurătatea omului"

Dar ... mai bine MĂ OPRESC AICI !
ESTE prea mult de criticat constructiv ... deoarece ... este pesimistă ! (poezia)
ESTE din start ... plină de SFATURI !

Aceste două elemente NU se leagă !

În primul rând, un pesimist ESTE persoana care "se rupe de lume" ŞI ATÂT !
Pesimistul NU mai doreşte să evolueze ! Aproape că NU mai doreşte Nimic !
În nici un caz, un pesimist NU DĂ Sfaturi !
Pentru că nu-l mai interesează Lumea ! Dar nici spre Dumnezeu NU CAUTĂ !
Căci, cei care îl Caută pe Dumnezeu...sunt cei care CRED !
Credinţa în Dumnezeu înseamnă Speranţă, din capul locului. O "promisiune" CARE se va îndeplini. Cei care îl caută pe Dumnezeu NU pot trăi SINGURI ! Ei SUNT uniţi spiritual cu Fraţii şi Surorile lor, în CREZ !
Ei sunt OPTIMIŞTI. Ei participă ÎMPREUNĂ la înfăptuirea "PROMISIUNII" !
Având în Inimă, Minte şi Suflet pe Dumnezeu ... acestora NU la mai ESTE frică de "Lume".
Singura lor frică ESTE aceea de A NU-L PIERDE pe Dumnezeu !

Falsitatea altora NU poate înfrânge CREDINŢA , pentru simplul motiv că ... dimpotrivă, O ÎNTĂREŞTE ! Tatăl MINCIUNII este "ăl cu coarne", iar minciuna SE DESCOPERĂ Singură !
Spre RUŞINEA celor care se folosesc de ea !
Credinţa ne este distrusă de falsitate, de minciună ATUNCI DOAR ... dacă NOI O UTILIZĂM, nu altul, nu alţii !
Iar dacă NOI păstrăm în Suflete, Minte, Inimă pe Dumnezeu ... orice rău care "ne loveşte" ESTE de fapt ... O Mângâiere tandră A CELUI CARE NE ŢINE ÎN BRAŢE ... LA GREU !!!
~
VĂ ROG să mă iertaţi pentru întârziere, dar din cauza Clonei, probabil că îmi VOI anula întreaga activitate !
Clona ... mi-am iertat-o ! Acum îmi este indiferentă ! Am primit o înjurătură de la ea ... pe care AM MODERAT-O ... cu Ignorare !
Mai rău însă m-au "lovit" prietenii ... CARE AU Minţit !
Care au făcut afirmaţii NEADEVĂRATE, "susţinuţi" de PROPRIILE ... PRESUPUNERI ! (Deci NU certitudini !) ... şi care PĂRERI le-au TRANSMIS spre influenţarea ALTORA, care, din COMODITATE, NU AU VERIFICAT !

~
Cam atât. Restul sunt doar AMINTIRI ...
~
TANDREŢE
~
Cornelius,

2 comentarii:

Falvo spunea...

Buna ziua, dorim sa va facem o propunere comerciala! Daca sunteti interesat trimiteti un e-mail la office@falvorotarybids.ro

DoarATAT spunea...

Pentru "Falvo" !

Profilul dvs. este nedisponibil !
~
Cornelius,

A apărut o eroare în acest obiect gadget