Oh, Doamne Dumnezeule ! Mihaela dragă ! ~ Imagini smulse unei realităţi iluzorii, creatoare a unei alte realităţi iluzorii - la revizionare. Amintiri trunchiate, amintiri concrete ale trăirilor efective ale momentului, nimic altceva; poate nişte gânduri răzleţe, nişte fraze spuse de cei implicaţi unor momente comune (atât cât pot fi ele de "comune"). Transpar - peste timp - alte conotaţii, pline de "regret", ori nostalgice, sentimente confuze, durerea: [celor nefăcute, ori, făcute insuficient; celor nespuse, ori, deşi gândite, afirmate doar parţial]; durerea uitării multor amănunte, nebăgate în seamă atunci, solicitate în van ... ulterior, tardiv; durerea lipsei unei oferte mai ample de Iubire, acum, la ceas târziu, înlăcrimat. Multe s-ar face altfel - atunci - din prisma prezentului; multe se pot face - acum - din prisma trecutului. Participarea însă, este diminuată ! Participarea însă, la concret, este unică, este individuală ! Deşi se consumă un acelaşi eveniment, fiecare trăiește cu totul altceva; specific sieşi, rod al acumulărilor anterioare, dar şi al [Visului propriu]. Deşi în cantitate infimă, influenţele primite, influenţele asumate, se adaugă ca noi "cărămizi", cărămizi ale CONCRETULUI trăit. Iar [clădirea] însăşi ~ o mare Taină, o mare Povară, o mare Unealtă. ~ Cornelius, :)
Mamă şi fiică pentru prima dată la MARE. FRICĂ de nou, indiferent de vârstă, sex, situaţie.
Un comentariu:
Oh, Doamne Dumnezeule !
Mihaela dragă !
~
Imagini smulse unei realităţi iluzorii, creatoare a unei alte realităţi iluzorii - la revizionare. Amintiri trunchiate, amintiri concrete ale trăirilor efective ale momentului, nimic altceva; poate nişte gânduri răzleţe, nişte fraze spuse de cei implicaţi unor momente comune (atât cât pot fi ele de "comune").
Transpar - peste timp - alte conotaţii, pline de "regret", ori nostalgice, sentimente confuze, durerea: [celor nefăcute, ori, făcute insuficient; celor nespuse, ori, deşi gândite, afirmate doar parţial]; durerea uitării multor amănunte, nebăgate în seamă atunci, solicitate în van ... ulterior, tardiv; durerea lipsei unei oferte mai ample de Iubire, acum, la ceas târziu, înlăcrimat.
Multe s-ar face altfel - atunci - din prisma prezentului; multe se pot face - acum - din prisma trecutului. Participarea însă, este diminuată ! Participarea însă, la concret, este unică, este individuală !
Deşi se consumă un acelaşi eveniment, fiecare trăiește cu totul altceva; specific sieşi, rod al acumulărilor anterioare, dar şi al [Visului propriu]. Deşi în cantitate infimă, influenţele primite, influenţele asumate, se adaugă ca noi "cărămizi", cărămizi ale CONCRETULUI trăit.
Iar [clădirea] însăşi ~ o mare Taină, o mare Povară, o mare Unealtă.
~
Cornelius, :)
Trimiteți un comentariu